In viata asta sunt un cersetor pe drumul eruditiei.
Mi`am ales cea mai grea cale de a o parcurge,am ales un drog prea scump
pentru economia precara a sufletului meu,
mi`am ales un atuu prea greu de confirmat,
o ploaie de idei pe Pamantul spurcat.
Nu sunt maestru al timpului,poate doar al celui pierdut,
il tin intre degete si el se joaca cu mine,imi roade cuticulele innegrite de munca campului minat din foaie,
il tin intre degete si el mi le face una cu el,falange vesnice pe trup adolescentin efemer.
Tin foaia in mana ca si cand as scrie istoria,
scriu pe ea ce`mi doresc si cersesc la usa Raiului ura cereasca,
sa ma oropseasca,sa pot sa scuip si eu venin,
sa indulcesc denivelarea foii,amara de invizibila si invizibil de aspra la atingere.
Sunt cersetor pe drumul artei,am dat faliment din scris prelung,
dintr`un condei cu varful lung,care m`a lasat ciunga pe viata,
m`a dezmembrat cand n`am stiut sa`l folosesc,
m`a paralizat cand n`am stiut sa il apreciez.
Cu mana amortita si cu ochiul renegat,scriu versuri pentru cei trecuti in nefiinta.
Licenta poetica,licenta vitala,ma`ndruma spre ei in rumoare infernala.
Ma hranesc cu antibiotice lirice,care`mi digera ficatul verticalitatii,
ma anesteziez cu filozofie,ma scald in nepricepere,ce taie`n carne vie,
ma complac in anonimat,imi sfredelesc timpanele cu scrijelitul condeiului pe foaie,
beau cerneala`n loc s`o scriu,sunt o analfabeta a breslei mele.
Dar arta mea e viata insasi,
o scriu de parca as veghea`o din moarte,
mi`o doresc din perspectiva celor trecuti in nefiinta,
slavesc in oda mea doar focul-act creator si distructiv.
Iubesc Pamantul,caci din el ma trag.
Tind spre Cer,caci spre el ma indrept.
Cred in Dumnezeu,caci el a lasat moartea despre care sa scriu pe Pamant.
Cred in versuri-expresia trecerii mele prin viata.
Si chiar de nu stiu incotro ma`ndrept,scriu si`mi trece.
Prefer sa ma ratacesc in nestiinta,sa bajbai printre rafturi de cunoastere,
decat sa merg drept prin viata,pe un drum de zapada,fara grai,fara prada.
Prefer sa nu stiu si sa conving c`am aflat,
decat sa ma nasc invatata,sa ma feresc de pacat.
Prefer sa gresesc,ca sa incerc inc`o data,
sa retraiesc ce`am stricat intr`un "deja-vu" de alta data.
Prefer sa scriu.
Mai sincer decat orice pe aceasta lume,prefer sa caut singura sens si nod in papura vietii.
Ca eu cred ca filozofia se naste din nestiinta,acolo`si are radacinile si e vlastarul interpretativ al necunoasterii.
Ca mine,de altfel.
Asadar,sunt filozof.
Sau doar proasta?
Si ce scriu e poezie.
Sau doar cuvinte?
Oriunde ma duc,orice vad si ce fac sunt arta mea si in ea ma complac.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu