duminică, 23 octombrie 2011

Portretul adolescentului ideal [Fragment din tema la romana]

 Adolescentii au fost intotdeauna prototipul consumatorilor ideali. Orice li se serveste e bine primit si foarte util intr`un anumit punct al existentei lor dezechilibrate. Insa nu vreau sa descriu generic o masa de hibrizi umani cu acnee juvenila si mintea frumos dezorganizata,m`as opri asupra portretului adolescentului ideal.
 El nu a fost niciodata inteles,indiferent de circumstante. Este un boem in toata regula,ce colinda in singuratate cafenelele,in cautarea propriului sau coltisor. Intra,absent,in vorba cu toata lumea,are aerul dezolat al unui "geniu pustiu". Scrie romane de dragoste pe care nu le termina niciodata,din lipsa timpului fizic necesar. E implicat in toate si nu se daruieste nimanui,ci nimicului. E un filozof transparent care trateaza cu gravitate probleme existantiale si fete ale maturitatii pe care nu a ajuns,inca,sa le cunoasca.
 Este insusi omul frumos. Aura asta il insoteste ca un pacat de moarte,il diferentiaza si il separa iremediabil de ceilalti. Societatea l`a renegat,nu mai e la moda,e intruparea rebelilor secolului al XIX-lea... Cu parul ravasit,zambetul implacabil,hainele sifonate,tigarile la purtator,cu ochii pierduti in zari straine de orizonturile celorlalti,abia treziti de racoarea diminetii din betia de aseara. E intotdeauna in depresie,cauta caile lumesti spre indreptarea trupului si a sufletului,deopotriva. E un alchimist care lucreaza cu esente tari,pe care le combina,in cautarea proportiilor corespunzatoare fericirii.
 E un adevarat cititor,care`si da pe fata abnegatia si afinitatea spre literatura de orice fel. In buzunar are intotdeauna o carte si chibrituri. Citeste,fumeaza si viseaza undeva unde nu`l cauta nimeni. Doarme numai pe iarba,scaldat de roua,altfel are insomnii. Scoala nu`l atrage. E o constrangere,nu`l lasa sa fie ce vrea el,ii taie in mod constient si sistematic aripile. E rebel,nu`l impresioneaza prestanta profesorilor,poate oricand sa`i egaleze,daca vrea. Aerul lui sictirit ii scoate pe toti din sarite,nu se lasa patruns de nimeni,nu`si da cartile pe fata,are mereu o mana buna. Si patrunde voluntar in atatea intimitati...

 Iubeste pentru el si nu vrea sa se vada,altfel e asaltat de papusi goale pe dinauntru,dornice de trupul lui perfect si asudat de profunzime spirituala. La ele e doar imaginea lui. E perechea ideala,la care se preteaza si varsta a doua. Sa deslusesc un amanunt: e baiat. Damele bine se dau in vant dupa el,se vede ca n`au visat in viata lor si ca n`au standarde prea inalte in inalta lor societate. Blugii prespalati si rupti le dau pe spate,li se arata ca un cersetor,dar ce`ar mai face amor cu cersetorul asta fermecator!... Sotii lor sunt deja prinsi de stres,desfigurati de viata. El e intact,asa cum vor ele in fanteziile lor nocturne. El le da ce vor cu zambetul pe buze si cu o indiferenta transanta. Virginitatea nu i se pare o comoara. Putin importa decorul,timpul,perechea... Se lasa`n voia firii,doar-doar o scapa de plictis. Dar parfumurile lor nu`i excita niciun nerv,pielea lor moale nu e proaspata,cum ar vrea el. Ochii lor nu se dilata de placere,nu e multumit de companie. Mai fumeaza,gol,o tigara in fata lor,in patul in care,altadata,se lafaie barbatii lor,ele pica in extaz,iar el se cara din viata lor,murdar de amprentele cine stie caror mosi,prelevate de pe trupurile zvacnind sa i se dea ale visatoarelor astora perverse si lipsite de ocupatie...
 E greu sa`l vezi. Seamana cu o umbra cu chip,un zburator romantic si foarte profund,cu fata neciupita de cosuri sau varsat,cu barba de`abia mijita,care ii ranjeste,tepasa si starnita,din barbie. Si din ochi ce`i iese? Sufletul. Se uita la tine,parca zaresti o licarire,dar se stinge si`ti intoarce spatele. Nu`l vezi a doua oara. Zilnic are pe altcineva.
 E un sinucigas,latent,n`are curaj,dar are intentie. E un ganditor incurabil,nu se va vindeca vreodata de mania persecutiei. Simte ca iubeste si nu e iubit. Ii e frig,e pe drumuri si e seara. Se intoarce la casa lui de carton,in lumea lui de vata,cu vise si ce`o mai avea el pe`acolo... Maine o ia de la capat. Iar o sa`l doara visul,iar i se despica muschii spatelui si`i cresc aripi. Si iar vrea sa plece dintre noi...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu