miercuri, 21 septembrie 2011

Gust de sange si acid acetilsalicilic...

 Dupa o absenta de cateva luni,revin pe pagina mea necitita de nimeni cu subiecte de actualitate emotionala... Am ajuns la liceu,m`am acomodat,dar nu prea... [gen "E frumos,da` nu prea..."]
 Sa o zic p`aia dreapta. Ma asteptam sa vorbesti cu mine. Nu ma intereseaza ce pricepi din viata mea,ce crezi ca stii,ce te astepti sa cunosti din intimitatea mea. La urma urmei,m`am intors pe dos in fata ta,sa imi vezi interiorul fara sa`ti scape niciun detaliu. Am avut incredere oarba in tine,m`am gandit ca merit si eu un cuvant din partea ta,de priviri nu mai zic...
 Sa zic si mai drept,te`am placut. Ma indragostisem pana peste urechi de tine,de imaginea ta,de sufletul tau. Am sperat nopti la rand la un altfel de cuvant sau de gest din partea ta. Am asteptata sa vad daca trezesc in tine aceeasi pasiune nebuna pe care ai trezit`o atat de usor in mine. Nu sunt chiar genul care sa viseze plimbari pe plaja la rasarit,dar visam sa le fac cu tine. Nu am avut niciodata curajul sa ti`o spun,ma gandeam ca se va ajunge la zidul de acum... Te visam in fiecare noapte,pentru Dumnezeu!!! Cadeam in mine cu fiecare gest care ne indeparta. Imi doream mai mult ca oricand sa fiu inteleasa si nu o sa tert in viata mea ca mi`ai dat iluzia asta. Nu o sa te iert in viata mea ca mi`ai adus in gura gustul rosu de sange si sarat de piele din muscaturile adanci prin care`mi perforam pielea ca sa nu se auda hohotul din gat...
 Cand nu mi`ai mai vorbit,parca ne`am fi despartit. Weird,tu n`ai fost niciodata cu mine. Dar am tinut cu tot trupul si cu toata inconstienta mea la tine,mi`as fi dat ultimul cuvant din gura ca sa`ti fac vesmant de vorbe curate care sa te insoteasca oriunde te urmareste neincrederea... Mi`as fi dat ultima clipire ca sa te asigur ca esti dorit,macar intr`o inima,si ultima suflare dintr`o zi sau o noapte ca sa te incalzesc atunci cand flecareala celor din jur te lasa rece...
 Si tu mi`ai lasat o urma de cuvinte indezirabile,la care sa reflectez ori de cate ori revd idila noastra imaginara....

 Tu ai sarit primul sa ma denigrezi,n`as fi crezut,eram convinsa ca`mi vrei binele si fericirea... Sau nu ai suportat sa me vezi alaturi de altul si ai vrut ca fericirea sa ti se cuvina doar tie,sa ai gustul satisfactiei din faringe pana in esofag,chiar pana jos de tot,la plamani? Sau voiai sa simti "gustul" acela numai prin prisma gonadelor?...
 Mi`ai promis ca ma vei bate... Stii ceva??? As fi preferat de mii de ori sa ma abti,sa`mi strivesti trupul sub greutatea dulce a pumnilor tai rauvoitori. Sa simt apasarea genunchilor tai pana in strafundul rinichilor,sa`mi faci coastele coala pentru jurnalul tau,iar teasta sa mi`o faci una cu pamantul pana ce nu as mai putea sa`mi scot numele tau din cap... M`ai fi putut baga in spital,nu ma interesa,nu ma durea cum ma doare faptul ca tu nu te mai uiti la mine. Ca treci pe langa mine si intorci capul in alta parte.
 Incerc sa iti atrag atentia prin toate mijloacele,nu ma mai intereseaza nimic. Vreau sa vorbesti si sa te uiti la mine macar atata timp cat iti spun ca as fi vrut sa`mi traiesc o parte din sentimente alaturi de tine. Iarna asta nu a fost moment sa nu vreau sa apar pe strada de brat cu tine,sa nu imi doresc sa te cunosc si altfel decat ca pe un frate si ca pe un confident.
 Nu vreau sa ma faci sa te urasc cu tot sufletul! Nu vreau sa ma faci sa ma gandesc la tine ca la un obiect pentru satisfacerea proprie`mi placeri diebolice... Sa te dezbrac,incet,in fata tuturor,pana cand fetele isi vor acoperi ochii cu poalele fustelor de uniforma,iar baietii vor intoarce,nepasatori,capul hohotind de ras in alta parte... Pana cand eu voi simti pana in adancul creierului placerea rusinii tale si pulsul crescandu`mi in vine si capul plesnindu`mi de nefericire si indecizie...
 Imi doresc sa`mi fi fost data o sansa la momentul oprtun.
 Nu cred ca vreunul dintre noi ar fi regretat in momentul de fata un sentiment netrait,o strangere de mana ratata,o privire obsesiv dorita,un gest de apropiere,o gura de aer proaspat in compania celuilalt.

 E impropriu sa ma gandesc la asta acum. Dar te`am vazut azi si nu m`am putut abtine sa nu plang in mine de ciuda ca ne`am pierdut reciproc,ca increderea noastra in celalalt a fost falsa si s`a rupt precum unghiile mele inainte de ultima serata din generala... Totul s`a scurs ca machiajul de pe fata mea la prima zapada,intr`o vreme cand visam la tine in subconstient,pentru ca aveam prea multa nevoie de ajutorul tau si de toate sfaturile arhivate intr`un ungher de nepatruns al mintii mele. Daca ai tine minte parola,ai putea ajunge si acum la ele,sa le rasfoiesti. Da,m`am uitat iar fix la tine si am plans inauntru,apoi un pic cu martori. Oare daca ai sti ca e asa,ca regret daca ti`am facut ceva,ca`mi pare bine ca detii un domeniu de o suprafata considerabila inauntrul meu,ca iti cer inapoi prietenia cu orice pret,ca orice cearta fara rost poate fi lasata in urma,iar relatia,de orice gen ar fi,luata de la cap cu mult tact si perseverenta...m`ai ierta si ai sterge tot ce a fost din tine cum sterg elevii de serviciu tabla magnetica? Mi`ai primi piosenia inapoi in sinagoga ta? Ai vrea sa odihnesti o parte a trupului meu cazut in batalia amicitiei in altarul tau,in urna pentru suflete ratacite?...




                      Ai vrea sa ma mai cunosti?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu