vineri, 26 noiembrie 2010

Scortisoara si cuisoare:).

 Am venit de la scoala,si nu mai ningea... Si zapada se topise. Azi nu m`am mai trezit zambind... Azi am sarit din pat vazand totu` plin de zapada. M`as fi pregatit cu sosete groase cu model norvegian,pulovere asortate si cani cu vin fiert cu scortisoara daca as mai fi avut timp...
 Da` n`am avut nici atata timp cat sa`mi caut cizmele si sa le scot fata...
 Am terminat ziua la scoala si ma pregateam sa`mi incep ziua MEA. Ma pregateam sa vin sa te intampin zambind,parandu`mi rau de ce a fost ieri,cerandu`ti sa imi acorzi minimul drept al uni frecus [sa ma simt si io bine ca am dat frecus unui baiat...].
 Da`... Nu mai urma sa ne vedem. Urma sa`mi dau singura frecus in casa...
 M`am asezat comod,dupa obiceiul stramosesc,in fata monitorului,gata de o noua sesiune de de toate. Mi`am luat langa mine o punga de turta dulce cu scortisoara si cuisoare,sa fie in spiritul Sarbatorilor de peste o jumate si mai mult de luna, si am dat muzica tare,sa se simta ca eram numai eu acasa.
 Si am inceput bilantul...
 Mi s`au uscat ochii... Aseara voiam sa plang,sa scap de toate gandurile,sa ma ascund sub plapuma si sa fiu singura care stie ce simt... Insa n`am putut. De cum a inceput sa fie mai greu de suportat,de cand am inceput sa realizez cata dreptate am si cate minciuni am inghitit cu apa rece,lacrimile au inceput sa se tare reci,ca niste rame slinoase pe obrazul meu pamantiu,brazdat de canioane intre porii larg deschisi.
 Si odata cu lacrimile,a izbucnit,din fundul acelorasi canioane,ca un urlet,ca un strigat de lupta,ca o amenintare,ca o chemare a neputintei,ca orice vreti voi, o durere din ce in ce mai tare. Care se propaga prin ochi,nelasandu`ma sa`mi mai para rau. Dupa ochi,nici canalele lacrimale n`au mai ascultat... Albia le secase aproape complet. Eu nu mai detineam nici macar acel minim impuls de a izbucni in plans sau de a`l opri dupa ce era mai mult decat suficient... Io puteam numai sa urlu in mine si sa dorm in chinul constiintei.
 Si am adormit. Si,a doua zi,nu m`am mai putut trezi la fel de fericita... Nu m`am mai putut trezi cu gandul la tine. M`am trezit cu gandul la lacrimile bine uscate. Si am sarit cu maxima viteza din pat in momentul in care am realizat ca urma sa intarzii la prima ora si ca afara ninsese. Si povestea de la trezire incolo o stiti...

 Urmeaza lista De Ce-urilor,draga Tu:
-De ce m`ai mintit?
-De ce mi`ai promis?
-De ce ai crezut?
-De ce ti`a parut rau?
 Cand stiai clar ca:
-Nu iti vei aminti tot ce mi`ai zis. Ca o sa ma doara. Ca o sa ma port asa. Ca nu am nevoie de chestii ieftine [se mai numesc si Kitch-uri:).],ca mi le pot procura si de la "Dragonul Rosu"-zis magazin de chinezarii.
-Nu te vei tine de nicio promisiune,pentru ca timpul tau e mult prea pretios pentru asa ceva. Ca nu va fi usor sa iti gasesti mereu timp pentru mine, ca nu vei putea sa vii mereu sa ma vezi, ca nu o sa ai mereu chef de mine.
-Nu vei crede si peste o saptamana. Ca ce vreau eu sunt visele mele,si ar trebui sa le tin pentru mine,nu sa te fac partas,chiar sa te oblig sa te implici in realizarea lor...
-"Imi pare rau.Iarta`ma." sunt numai vorbe goale. Fiindca parerea de rau se manifesta la tine prin repetarea pe termen nelimitat a greselilor trantite atat de sugestiv si de brutal de mine in fata ta nevinovata.

 Mi`ai spus asta,si`asta si`asta... Nu ai putut sa faci ce`ai zis. Si credeai ca imi va parea bine si ca voi bate din palme la ideea ca tu nu poti tine simple promisiuni de copil? Ca imi va fi foarte comod vazand de la distanta cum,zi dupa zi, iti pasa din ce in ce mai putin de mine? Ca ma voi bucura si voi tremura pana in curu` la suflet cand iti vei cere scuze,fara sa astept vreo schimbare? Ca voi fi cea mai buna jucarie? Ascultatoare,penibila,serviabila si recunoscatoare pentru nimic? Ei,bine,te`ai inselat. [Pentru prima oara in viata:>.] La tot,in afara partii cu "penibila". Aia sunt mereu cand vine vorba de noi,se stie...

 A nins. Si eram fericita. Si dispusa sa te iert. S`a topit zapada. Si cu ea,tot ce renascuse bun in sufletul meu. Si s`a dus si dorinta de a te mai ierta si de a`mi mai pastra o umbra de rabdare.
 S`a dus si`aia,ma.
 S`au dus toate.
 Si mor de dorinta de a vorbi cu tine acum.
 Dar ai altceva de facut. Si,comme d`habitude,vorbesc singura,sa ma calmez.
 Si ard de dorinta de a te avea alaturi.
 Lesin de durearea pe care am simtit`o concomitent aseara.
 Si mor din nou de nevoia de a putea sa`ti spun ca`mi pare rau ca m`am certat cu tine si ca imi doresc doar sa te schimbi.
 Te vreau inapoi,asa cum erai la inceput.
 Mi`e dor de vechea persoana din tine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu